"Poate ai aflat pana acum ca nu mai sunt.Inainte de a pleca in necunoscut,vroiam sa ti vorbesc,sa mi deschid pentru ultima data inima inaintea ta,dar mi a fost greu,foarte greu.De aceea am ales calea scrisului,mult mai lesnicioasa,cand poti spune tot ce te doare,fara sa te intrerupa nimeni(...)Nu,nu pot incepe,mai inainte de a ti spune inca o data ca te am iubit cum n am iubit pe nimeni.Adica gresesc:cum sa fac o comparatie,cand nu te am iubit decat pe tine?Mereu ma osteneam sa ti plac,sa fiu aceea pe care o cautai.Si,cu cat vroiam mai mult,cu atat mi se parea ca eram mai putin.Ai sa zambesti cand ti oi marturisi ca de cand am fost a ta ma simteam mai buna pana si cu mine insami,si as spune ca eram chiar geloasa pe propria mea persoana.Tu ai ramas singura mea iubire,si daca as fi trait pana la adanci batraneti,tot n as fi iubit a doua oara.Este asa de neverosimila si de putin omeneasca povestea iubirii unice,incat oricui i ar parea o nascocire.E cu neputinta imi spuneam sa iubesti asa de total,numai o singura data in viata..Destinul a vrut sa mi dea o lectie aspra:m a ales tocmai pe mine ca sa confirm realitatea unei povesti,s o depasesc chiar.Nu ma plang!(...)Iubirea e nesatioasa,de un egois salbatic,vrea sa i sacrifici tot,fara a i cere nimic in schimb,multumindu te doar cu ceea ce ti ofera.Eu am ravnit totul,pentru ca iti dadusem totul.Oricum,ceva mai bun decat mine nu puteam sa ti dau.De unde sa stiu ca iubirea dintre doua fiinte nu e egala,ca balanta atarna cand intr o parte,cand intr alta,dupa imponderabile de care nu arar ne dam seama.(...)Barbatul se vede datorita eului sau asa zis "superior",se da dragostei cu prudenta,pastrand rezerve pentru sine,de aceea isi pastreaza,macar partial,echilibrul.Pe cand noi,femeile,cand iubim,ne dam integral,mistuindu ne in asa fel,incat nu ne ramane decat umbra celor ce am fost.(...)O,Dorule,inca de la inceputul legaturii noastre erai sigur ca te iubesc.e adevarat,te am iubit si atunci mult.Dar iubirea la care raspunzi nu e decat jumatate iubire.Chiar mai putin decat atat.Daca te sarutam o data,imi intorceai zece sarutari la loc si nu eram lacoma dupa ele,pentru ca mi le dadeai din belsug.Acum,acum sa ma fi lasat sa te sarut,cand nu mai era cu putinta...ai fi stiut ce inseamna o sarutare.Si as fi stiut,bineinteles,si eu.Acest rau de dragoste ma macina incetul cu incetul,imi ravasea fiinta,imi lua mintile.Umblam pe strazi nauca,buimaca,ca sa consum energia care ma apasa,sau scriam frenetic ceasuri intregi,acoperind zeci de coli,strigandu ti dorul meu mistuitor,setea mea de tine,asa cum o faceai si tu,la inceputul dragostei noastre.Voiam sa te imbolnavesti grav de tot,ca sa te ingrijesc zi si noapte,ca sa nu ma mai dezlipsesc de capataiul tau,sa te fac bine cu dragostea mea.Sau sa omori pe cineva,sa te inchida,iar eu sa stau cu tine in celula ani de a randul,izolati de lume,vesnic numai noi doi,tu singur si eu,ca in poezia bardului de la Mircesti.(...)Daca nu cunosti sufletul femeiesc,n o sa intelegi niciodata naprasnica mea durere.O noua dragoste poate m ar fi salvat,stiu eu?De ce n a venit?De ce am fost sortita sa am o singura dragoste,si aceea atat de tragica?Plec mutilata de pe lumea asta,infranta definitiv.Nu stiu,dar unii oameni sunt sortiti sa ispaseasca greu o greseala.eu sunt dintre aceia.Nu ma plang!(...)Inca o data ramai cu bine,Dor!Te sarut aievea,cum te sarutam odinioara de zeci de ori,incat imi spuneai coplesit:"Nebuno,lasa ma ,ma inabusi!"-si eu tot mai mult vroiam sa te inabus."
Micaela Petrican,Aimee a ta!
